Preocupată agresiv, de doi ani și aproape jumătate, să scoată de sub incidența legii multe dintre păcatele corupției, majoritatea covârșitoare din Parlamentul României a privat statul de aproape 150 de milioane de euro furate din circuitul public prin abuzuri de funcție sau putere ale multor oficiali politici și administrativi.
Suma aceasta ar fi putut fi folosită la repararea celui mai accidentat tronson de 25 de kilometri din prima autostradă construită după căderea regimului comunist, Autostrada Soarelui. Lucrările chiar au fost declarate începute, anul trecut. Nu au evoluat. Șantierul a fost redeschis la începutul lunii aprilie, dar drumarii s-au oprit din muncă pentru a nu îi încurca pe românii care au ales să petreacă vacanța de Paște și 1 mai la mare.
Drumul de 350 de kilometri a durat șase ore. ”Cum este posibil ca trei orașe mari, Pitești, Râmnicu Vâlcea si Târgu Jiu, să fie legate printr-un drum cu o singură bandă pe sens? Nu înțeleg cum țara asta nu intră în colaps!”, spune Paul, convins că România nu va putea produce, în următoarea jumătate de secol, decât bunuri sau servicii online.
”Suntem sortiți să lucrăm doar în clădiri de birouri. Nu avem cum să asigurăm logistica până la ieșirea din țara asta. Nu poți dezvolta nici turismul. Aduci turiști străini în țară si îi ții captivi în autocar 6 ore de la aeroport până la schi? Nu o să-ți vină nimeni, niciodată!”.
Marea deconectare rutieră
Cele câteva sectoare de autostradă construite până acum par a urma un flux exocentric: așa cum tot mai mulți români își caută locuri de muncă în afara țării, la fel și șoselele de mare viteză fac legătura cu străinătatea și se cuplează cu infrastructura rutieră a Ungariei.
Nimic, deocamdată, care să le permită ardelenilor sau bănățenilor să ajungă mai repede la București. Nimic să le simplifice drumul spre vacanța la Marea Neagră. Doar drumuri cu două benzi care traversează la fiecare 10 kilometri o localitate – cu limitări de viteză, bicicliști nesemnalizați corespunzător, căruțe trase de cai, tractoare care aduc pe asfalt noroaiele adunate de pe câmpuri, șantiere, obstacole și nenumărate gropi nesemnalizate.
Ceea ce nu se vede din mașină este pericolul de sub șosele: poduri cu structura de rezistență expirată psihic și fizic sau terasamente care alunecă fără să intervină nimeni să le consolideze.
România are 86.000 de kilometri de drumuri publice din care 32.000 de kilometri sunt străzi pietruite și de pământ. O treime din șoselele unui stat din Uniunea Europeană sunt croite din praf și pulbere.
