rss

Cand mergi cu masina spre Constanta Soarelui A2 nu uita cine a decis ca aceasta sa fie din placi pana la Fundulea

Putini stiu acum in anuk 2020 cine era cu adevarat raspunzator pentru celebra autostrada A2 construita pe placi extrem de periculoase.

Cand mergi cu masina spre Constanta Soarelui A2 nu uita cine a decis ca aceasta sa fie din placi pana la Fundulea

ISTORIA autostrăzii Bucureşti-Constanţa:


-1983. Începe construcţia autostrăzii. 


-1987. Sunt inauguraţi primii 18 kilometri, pe segmentul Feteşti-Cernavodă.


La inaugurare este prezent Nicolae Ceauşescu. Acest tronson include un sistem complex de poduri şi viaducte peste Dunăre şi unul din braţele acestuia. De fapt, autostrada trece pe lângă podul istoric de cale ferată construit de catre Anghel Saligny în 1896, în timp ce noul pod folosit astăzi separă autostrada de calea ferată.



După căderea comunismului în 1989, construirea autostrăzii a continuat pentru o scurtă perioadă de timp, dar în cele din urmă în 1993 a fost oprită datorită lipsei resurselor financiare.


1994. Investiţia pentru finalizarea autostrăzii Bucureşti-Constanţa, estimată la 26 milioane dolari


Autorităţile anunţau că investiţia pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa este evaluată la 44 de miliarde de lei (26 milioane dolari, potrivit cursului mediu al dolarului din 1994).


2002. Năstase remarcă „evoluţia foarte bună a lucrărilor”


În toamna anului 2002 premierul Adrian Năstase, aflat în vizită de lucru pe autostrada Bucureşti-Constanţa, remarca „evoluţia foarte bună a lucrărilor”.



Finalizarea primului trosnon, Bucureşti-Fundulea, în lungime de 26,5 kilometri, era programată pentru luna ianuarie 2003, în timp ce porţiunea între Fundulea şi Lehliu (29,2 kilometri) trebuia terminată în ianuarie 2004.


Pentru cel de al treilea tronson, Lehliu-Drajna, în lungime de 41,6 kilometri, Ministerul Lucrărilor Publice de la acea vreme asigurase finanţarea pentru execuţia a două benzi, antreprenorul general fiind compania Colas.


Lucrările la tronsonul Bucureşti-Fundulea erau finanţate dintr-un credit acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi din contribuţia Guvernului României. Lucrările erau executate de către un consorţiu format din companiile italiene Italstrade, CCCF Bucureşti şi Romis SRL.



Pentru Fundulea-Lehliu, tronson finanţat de către BEI şi Guvern, lucrările urmau să fie finalizate în luna ianuarie a anului 2004. Antreprenorul acestor lucrări fiind consorţiul de companii din Turcia Yuksel-Makimsan AS-Ener Construction.


Lucrările aferente porţiunii cuprinsă între Lehliu şi Drajna erau finanţate, de asemenea, de către BEI şi Guvern şi trebuiau finalizate în luna octombrie a anului 2004.


2003. Adrian Năstase: „Lucrările la Bucureşti-Constanţa vor fi gata în 2006”


În luna martie 2003 preşedintele Ion Iliescu a făcut o vizită în judeţul Călăraşi, unde a fost informat asupra stadiului lucrărilor la autostrada Bucureşti-Constanţa, pe toate cele şase tronsoane.


Premierul Adrian Năstase anunţa în iulie 2003 că lucrările de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa, începute în urmă cu trei ani, vor fi încheiate în anul 2006.


La doar o lună, în august 2003, premierul Adrian Năstase se răzgândise şi îşi exprima nemulţumirea în legătură cu modul de respectare a graficului de derulare a lucrărilor de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa, afirmând că este „inadmisibil” ca acest proiect să nu fie încă finalizat.



2004. Năstase şi Mitrea inaugurează 105 kilometri de autostradă


„Este inadmisibil că, timp de 13 ani, am realizat doar 50 kilometri de autostradă. Nu putem continua în acest fel, iar pe cei care nu vor să fie de acord cu noi, îi vom lăsa deoparte”, se arăta indignat atunci Năstase.


Din cauza lipsei de finanţare, lucrările au înaintat lent, următoarele două tronsoane, Bucureşti-Fundulea şi Fundulea-Drajna, fiind inaugurate în 2004 de către premierul Adrian Năstase şi ministrul Transporturilor Miron Mitrea. Lungimea celor două noi tronsoane a fost de 105 km.


2006. Se inaugurează tronsonul Drajna -Feteşti


În vara anului 2006 a fost inaugurat tronsonul Drajna-Feteşti (36,6 km), dar doar pe un singur sens, iar în 2007 a fost finalizat complet.


Între anii 2004 şi 2007 s-au desfăşurat lucrări de reabilitare completă a tronsonului Feteşti-Cernavodă.



2009. Guvernul atribuie contractul de construire a tronsonului Medgidia-Constanţa consorţiului Astaldi-Max Boegl


În martie 2009 s-a semnat contractul de construcţie a tronsonului Medgidia-Constanţa, cu o lungime de 31 de kilometri. Valoarea proiectului încredinţat consorţiului italiano-german Astaldi-Max Boegl a fost de 211 milioane de euro, termenul de finanlizare fiind stabilit pentru aprilie 2011.


Tronsonul a fost finanţat în proporţie de 71% printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii, în timp ce restul reprezintă contribuţia guvernului.



Tronsonul vecin şi anume Cernavodă-Medgidia, cu o lungime de 19,2 km, a fost atribuit companiei franceze Colas. Valoarea contractului a fost de 224 de milioane de euro, sursele de finanţare fiind aceleaşi.


2012. După 30 de ani, Autostrada Soarelui poate fi parcursă integral de la Bucureşti la Constanţa, pe ambele sensuri


În vara lui 2012 tronsonul Cernavodă-Medgidia este deschis pe o singură cale, în regim de drum naţional. Tot la jumătatea anului s-a deschis şi tronsonul dintre Medgidia şi Murfatlar.


TAG: autostrada bucuresti constanta 2020, probleme a2, miron mitra autostrada a2, ion iliescu autostrda a2, mircea geoana autostrada a2, inaugurare lehliu a2, probleme placi a2 fundulea









Autor: AL
Sursa: Autolatest

Tags:
autostrada bucuresti constanta 2020, probleme a2, miron mitra autostrada a2, ion iliescu autostrda a2, mircea geoana autostrada a2, inaugurare lehliu a2, probleme placi a2 fundulea